vapori de apă

Un gaz de trasă incolor ce face parte din aer și ce joacă un rol important în dinamica atmosferică și bilanțul energetic al Pământului. Este incorporat în atmosferă în principal prin evaporarea corpurilor mari de apă ce acoperă suprafața Pământului, contribuțiile de la vegetație (evapotranspirație) și, într-o măsură mai mică, de la stratul de zăpadă și gheață (sublimare), fiind de asemenea notabile. Este componenta atmosferică ce afișează distribuția cea mai neregulată, atât spațial, cât și temporal. Proporția sa în aer poate varia de la abia 0,4% în volum în zonele deșertice, la 4% în pădurile de nori și pădurile tropicale, scăzând continuu pe măsură ce urcăm prin atmosferă. Este concentrat în principal în troposfera inferioară și medie. Are o capacitate mare de a absorbi radiația ce vine de la soare (undă scurtă) și de la suprafața Pământului (undă lungă), ceea ce îl face un gaz cu efect de seră de prim-plan și principalul regulator al temperaturii la scară planetară. La nivel popular, există o confuzie considerabilă privind natura sa, deoarece ideea este răspândită că norii, aburul apei calde sau respirația pe care o exhalăm prin gură în zilele reci de iarnă, sunt toate vapori de apă. În toate acele cazuri, ceea ce se observă este rezultatul unei schimbări de fază de la vapori la lichid, deoarece toate acele elemente sunt alcătuite din picături de apă de dimensiuni microscopice, ce au apărut din condensarea vaporilor de apă prezenți în aer. Din apa totală conținută în atmosferă - în oricare dintre cele trei stări ale sale -, 96% sunt vapori de apă, deși durata medie de viață a unei molecule din acest gaz în mediul atmosferic este de numai zece zile.