împrăștiere Rayleigh

Împrăștierea (sau difuzia) atmosferică a luminii sau a oricărei alte radiații electromagnetice ce are loc după ce lovește moleculele de aer sau particulele minuscule cu simetrie sferică în suspensie, cu diametre mai mici de o zecime din lungimea de undă a radiației incidente. Această împrăștiere este responsabilă pentru culoarea albastră a cerului. Intensitatea radiației difuze ce emană din atmosferă este invers proporțională cu puterea a patra a lungimii de undă, așa cum este stabilit de legea propusă în 1871 de fizicianul și aristocratul britanic John William Strutt (1842-1919), mai bine cunoscut ca Lord Rayleigh. Dacă vedem cerul senin ca fiind albastru mai degrabă decât roșu sau alte culori ale spectrului vizibil, este pentru că, conform acelei legi, culorile cu lungimi de undă mai scurte (albastru și violet) se împrăștie mai intens decât cele cu lungimi de undă mai lungi (roșu și portocaliu).