smog

O ceață murdară ce se formează în mediile urbane și industriale, în care poluarea atmosferică este ridicată. Termenul apare din fuziunea cuvintelor englezești smoke (fum) și fog (ceață) și este cunoscut internațional ca atare. Smogul ce afectează orașele mari este cauzat în principal de trafic și este cunoscut sub numele de smog fotochimic. Arderile de hidrocarburi din autovehicule emit monoxid de carbon și oxizi de azot (NO_x) (NO ca poluant primar și NO₂ ca secundar, formându-se din acesta prin combinarea cu oxigenul) în aer, printre alte gaze, în afară de alți compuși organici volatili care sunt de asemenea incorporați în atmosferă. În prezența radiației solare, au loc o serie de reacții fotochimice ce formează cantități mari de noi substanțe dăunătoare (poluanți secundari) cum ar fi ozonul, ce tulbură treptat mediul, reducând vizibilitatea și formând un fel de dom (așa cum este numit) de aspect maroniu ce acoperă întregul oraș. Prezența sa irită ochii și căile respiratorii, cauzând multor persoane dezvoltarea unor boli cum ar fi rinita, bronșita, astmul sau pneumonia. Situațiile anticiclonice persistente, în special iarna, cu o inversiune termică prezentă, în care insolația este ridicată și abia dacă există vânt, favorizează formarea și creșterea progresivă a smogului fotochimic. Există un alt tip de smog, smogul industrial - cunoscut de asemenea sub numele de smog cenușiu sau sulfuros -, datorat emisiilor de poluanți sub formă de particule și gaze proveniți din activitățile industriale. Arderea cărbunelui în fabrici, centrale termice și unele orașe este sursa principală de emisie atmosferică de funingine și dioxid de sulf (și din acesta, alte substanțe cum ar fi acidul sulfuric și diverși sulfați) care, la incorporarea în picăturile de apă ale unei ceți, rezultă în smogul industrial menționat anterior, care este puternic poluant.