temperatură

O mărime fizică ce, aplicată aerului și ca o primă aproximație, o putem defini ca gradul de agitație al moleculelor gazelor care îl compun, astfel încât cu cât aerul este mai cald, cu atât mobilitatea moleculelor sale este mai mare și, în consecință, temperatura sa este mai ridicată. Cu frigul se întâmplă contrariul; agitația moleculară este mai mică. Definiția de mai sus - bazată pe teoria cinetică a gazelor - este aplicabilă doar unui gaz ideal, iar aerul poate fi considerat ca atare doar sub anumite ipoteze, astfel încât, strict vorbind, este mai adecvat să definim temperatura ca mărimea fizică a două sisteme sau corpuri în contact unul cu celălalt (aerul și termometrul, în cazul de față), a căror egalitate de valori garantează echilibrul termic între ele. Temperatura aerului se obține direct din citirea unui termometru expus acelui element în interiorul unei adăpost meteorologic, ceea ce garantează validitatea datelor, deoarece, procedând astfel, se evită supraîncălzirea nedorită care ar putea distorsiona măsurătoarea. În Sistemul Internațional de Unități, temperatura este exprimată în grade Kelvin (K), deși în Meteorologie se folosește în mod obișnuit scara centigradă, a cărei unitate este gradul Celsius (°C). În SUA scara de temperatură Fahrenheit (°F) rămâne în uz în rândul populației, căzând în dezinformare/dezuț în restul țărilor vorbitoare de limbă engleză.