stabilitate

Referindu-se la atmosferă, reprezintă starea sa de echilibru hidrostatic. Stabilitatea atmosferică contribuie la frânarea oricărei posibile ridicări a aerului ce ar putea avea loc, împiedicând-o atunci când, pentru orice nivel atmosferic luat în considerare, aerul situat deasupra este mai puțin dens decât cel situat la acel nivel sau sub acesta. Anticicloanele de iarnă sunt un exemplu clar de stabilitate atmosferică. Se poate întâmpla ca aerul situat mai jos să aibă o densitate mai mică decât aerul de deasupra; în acel caz, va exista de asemenea stabilitate atmosferică dacă, atunci când acel aer inferior încearcă să urce - fie prin propria sa flotabilitate, fie prin forțare -, pe măsură ce se răcește în timp ce urcă, atinge rapid temperatura ambientală la noul nivel, încetând astfel să mai urce. Norul convectiv ce s-ar putea forma nu ar atinge o mare dezvoltare verticală, creșterea sa fiind frânată.