briză marină (briză de mare)

Un vânt ce bate în timpul zilei în zonele de coastă și împrejurimile lor, dinspre mare către uscat. Această briză se datorează încălzirii inegale a suprafeței mării (sau a unui lac) în comparație cu uscatul. Capacitatea termică a apei este mult mai mare decât cea a solului, de unde mediul marin este capabil să absoarbă radiația infraroșie solară venită fără ca temperatura sa să crească mult, lucru ce nu se întâmplă pe uscat. Dimineața, pe măsură ce soarele câștigă înălțime, aerul presat pe sol se încălzește rapid, și pe măsură ce densitatea sa scade începe să urce. Locul său este luat de aerul mai rece de origine marină, ce declanșează briza mării. Pe măsură ce orele trec, își crește treptat intensitatea, atingând cele mai puternice rafale - de până la 40 km/h - între orele patru și cinci după-amiaza. Din acel punct încolo, briza se domolește, opriindu-se complet la apusul soarelui.