incus (inc)

Un cuvânt latin ce înseamnă ilău, care în Atlasul Internațional al Norilor al OMM desemnează o caracteristică suplimentară asociată cu Cumulonimbus. Caracteristica menționată anterior este ușor de identificat. Descrie forma tipică de ilău adoptată de partea superioară a unui cumulonimbus, cu contururile sale netede, fibroase sau striate, deschizându-se ca un evantai - în acest din urmă caz - în nenumărate filamente de nori cu aspect zdrențuit. Acest element foarte caracteristic este o consecință a vârfului norului de furtună ce atinge tropopauza. Prezența acelui capac natural (inversiune termică) obligă acea parte superioară să se extindă orizontal, ceea ce modelează structura lungă, turtită ce caracterizează ilăul. Este adesea asimetrică, extinzându-se mai mult pe o parte decât pe cealaltă, ceea ce permite deducerea direcției din care bate vântul dominant în altitudine, la nivelul atmosferic cel mai înalt atins de furtună, ce coincide de obicei cu mișcarea sa pe uscat.